Despre activităţi medico - sanitare în localitatea Deva, există date începând cu secolul al XVIII-lea. Însă, dată fiind importanţa localităţii care era castru militar şi capitala comitatului Hunedoara, se poate presupune existenţa unui medic sau a unui spital şi în secolele anterioare.

Primul document care atestă existenţa unui barbir (chirurg), ce trata rana unui căpitan de oaste în Deva, datează din anul 1641. Se ştie că primul medic cunoscut în oraş a fost George Tallar care a servit în regimentele din Deva şi Banat, începând din 1724. În 1884, George Tallar tipăreşte la Viena o carte în care prezintă observaţiile ştiinţifice şi rezultatul autopsiilor făcute de el pe cadavrele unor ţărani români, cât şi relatări despre credinţa acestora în vampiri şi moroi.

Din secolul XVIII se mai cunosc şi alţi medici cum ar fi: Bruz Laszlo, Ostrovits Iozef şi Gyarmandi Samuel. Bruz Laszlo studiase medicina la Viena, unde a publicat o carte despre medicină în anul 1775. Mai târziu, în 1781 la Cluj, apare de acelaşi autor, o publicaţie cu informaţii farmaceutice. În anul 1875 Ostrovits Iozef face un raport de inspecţie asupra farmaciei din Deva.

Gyarmandi Samuel a fost amintit ca medic primar prin anul 1790.

Dintre epidemiile care au bântuit oraşul, documentele vremii au consemnat: ciuma din 1711-1719, cea din 1738-1740, când au murit 30 de locuitori bulgari, precum şi cea din 1770-1771.

Se mai cunoaşte epidemia de holeră din 1871, când s-a constituit un cordon sanitar pe graniţa Banatului, iar circulaţia în zonele contaminate, a fost interzisă.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Spitalul Deva in 1910

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Baia Sarata in jurul anului 1920

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Spitalul TBC

©2018 OrdaSoft.com All rights reserved.

Prima farmacie cunoscută în Deva s-a înfiinţat în anul 1772, de către farmacistul Ludovic Bruz, în casa cu nr 14 din drumul ţării. Deoarece pe acea vreme dreptul de farmacie particulară se acorda numai legat de existenţa unei clădiri în care să se poată exercita activitatea, în această casă a continuat să existe farmacie înca vreo câteva sute de ani, adică până în anul 1965.

De altfel, ţinând seama de arhitectura ei, de grosimea zidurilor la parter şi de forma bolţilor, se apreciază că această cladire s-a construit cu peste 200 de ani în urmă.

La început clădirea a avut numai parter, iar etajul s-a construit prin anul 1850.

Despre o altă farmacie mai veche în localitate, nu se ştie nimic, cu toate că s-ar putea să fi existat un început pe vremea când trăia în Deva cel dintâi medic cunoscut, George Tallar în 1724.

Comerţul cu medicamente se practica şi de către negustorii greci sau armeni.

Medicamentele se vindeau în târguri, unde se ţineau laolaltă cu orezul şi alte alimente,
după cum s-a semnalat în 1785, de către medicul comitatului, acest fapt fiind considerat un pericol pentru sănătatea populaţiei.

Privitor la activitatea propriu-zisă a farmaciei nu se cunoaşte nimic deosebit, dar despre unele întămplări şi activităti în legătura cu aceasta, tradiţia locală a păstrat câteva amintiri interesante. În trecut, farmacia constituia şi un loc de întâlnire şi conversaţie a celor bogaţi, deoarece farmaciştii preparau şi vindeau acestora o anumită bautură plăcută, socotită înviorătoare.

 Această bautură se vindea poporului ca medicament pentru dureri de stomac şi poftă de mâncare, fiind cunoscută sub denumirea populară de sânge de şapte fraţi sau mai pompos “aqua carminativa regia”.

în astfel de întruniri, un scaun rezervat la farmacia Devei îl avea baronul Nopcsa, comitele suprem al judeţului Hunedoara până la revoluţia din 1848. Despre acesta, care era de origine român de lângă Haţeg, se lansau zvonuri că ar fi fost personajul principal numit Faţa Neagră, pe care scriitorul maghiar Jokay Mor l-a descris în romanul său Sărmanii Bogaţi, în care vorbeşte despre un nobil plin de ranguri şi averi, dar care noaptea devenea un vestit cap de bandiţi, mascat în negru.

O altă amintire în tradiţia populară a fost credinţa că în pivniţa şi depozitul acestei farmacii, anumiţi meşteri împreună cu farmacistul, fabricau praf de puşcă şi de tun pentru armata maghiară din 1848.

E posibil ca înaintea acestei farmacii să mai fi existat în Deva o farmacie militară, deoarece pe aici treceau diferite unităţi militare pentru care în 1724 exista şi un medic militar.

Despre existenţa unor spitale în localitate se ştie foarte puţin. Se pare că a existat un spital militar prin secolul XIX în cadrul clădirii Parva Curia (Curtea Mica), clădirea cea mai veche din complexul Şcolii Pedagogice.

Din secolul XVIII există informaţii despre o infirmierie militară situată într-o clădire din curtea vechilor cazarme şi care s-a păstrat până în 1960, fiind apoi demolată odată cu amenajarea noului parc.

A existat şi un spital civil situat în casa din colţul străzilor Călugăreni şi Eminescu, în care a functionat un timp, un azil de bătrâni. Casa datează din anul 1854, fapt atestat de inscripţia de pe frontispiciu.

Un alt spital exista într-o casă de pe strada Decebal, fostul Club al Sindicatelor, casă în care s-a deschis ulterior un orfelinat de fete al Asociaţiei Femeilor.

În anul 1895 s-a construit un spital pe locul în care se află actualul spital.

Dintre medicii epocii respective sunt cunoscuţi: Dr.Szabo Ştefan (1860), Dr. Reichenferger Sigismund, Dr. Spanyk Iosif, Dr. Balogh Paul, Dr. Moţiu Nicolae, Dr. Cosma Iosif.

În 1890 apar la Deva şi primii dentişti ambulanti. În 1880 s-a deschis încă o farmacie în zona pieţei.

În perioada burgheză s-a mărit clădirea spitalului cu 2 noi corpuri, apoi s-a înfiinţat şi spitalul TBC din strada Bariţiu, într-o clădire veche.

Ulterior s-a deschis şi cea de-a treia farmacie din oraş, de către farmacistul Virgil Albescu (1878-1938), trecută apoi la farmacistul Paul Schult în anii 1938-1948.

A patra s-a deschis la 1 aprilie 1923, ca farmacie a spitalului, în perioada în care spitalele judeţene din Transilvania au fost preluate de stat.

Primii farmacişti au fost: Ion Hagao, Hortensia Morar, Sabin Calcescu şi mulţi alţii

Cele mai vechi băi din localitate au fost două băi sărate, amenajate la sfârşitul secolului XIX.

Prima se află într-o casă situată în strada Horia, casă ce data din sec XVIII.

Baia deţinea o instalaţie primitivă şi de capacitate mică şi a funcţionat o lungă perioadă.

În 1919 apa a început să fie scoasă cu pompe cu motor şi încălzită, iar localul a fost şi el reamenajat, reparat şi mărit.

Baia se situa la 192 m altitudine, la poalele dealului Cetăţii, chiar în raza orasului, oferind astfel o deosebită privelişte, precum şi condiţii pentru a deveni o staţiune balneară modernă, cu mari avantaje terapeutice.

Cea de-a doua baie se găsea pe locul actualei băi sărate. Se ştie că în prima jumătate a secolului XIX exista pe acelaşi loc o mică instalaţie de baie cu 3 vane, iar mai apoi, în 1880, cu 5 vane. În 1860, medicul comitatului, Dr. Szabo Ştefan, era preocupat de construirea şi amenajarea băii, asigurându-i o capacitate mare şi un confort deplin, dar nepăsarea oficialităţilor vremii, au împiedicat orice realizare.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Sectia de pediatrie

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Policlinica stomatologica

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Dispensar medical nr.2

©2018 OrdaSoft.com All rights reserved.

În 1906, s-a realizat o nouă construcţie pentru Baia Sărată şi au fost instalate 10 vane.
Pe atunci, apa se scotea din fântăni cu roată manuală. În anul 1973, Baia Sarata a înfiinţat Secţia de Recuperare a Spitalului Judeţean şi a trecut în proprietatea Consiliului Local.

Secţia de recuperare este dotată cu două servicii de hidroterapie.

Despre băi cu abur, se ştie că la 1857, un cetăţean cerea aprobarea deschiderii uneia în Deva. În 1896 s-a înfiinţat o baie de aburi, de către tinichigiul Nagy Francisc.

Baia era instalată în strada Băii (strada I.L. Caragiale) şi a ajuns ulterior în proprietatea comerciantului Steiner Francisc. Această baie a existat până în 1916.

În perioada regimului comunist s-a produs o puternică dezvoltare sanitară. În 1968 existau în Deva: un spital unificat, un spital TBC, un spital pentru boli dermato-venerice, un spital de copii, o maternitate, o policlinică generală, o staţie de salvare şi un Sanepid.

Dacă în anul 1950 erau 35 de medici in oraş, în 1960 profesau 130 de medici.

De asemenea s-a trecut la organizarea ştinţifică şi modernă a comerţului farmaceutic prin înfiinţarea Centrofarm, devenit ulterior Oficiul Farmaceutic Regional şi având un mare depozit de medicamente, laborator de analize şi birouri, situate pe fosta stradă 23 August.

Dupa sistematizarea centrului oraşului şi demolarea clădirilor din zonă, acest depozit a fost mutat în zona industrială a oraşului într-o clădire nouă, unde functioneaza sub denumirea Depozitul de Medicamente Remedia. În 1973 Spitalul Mare primeşte denumirea de Spitalul Judeţean.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Spitalul judetean

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Directia de sanatate publica

Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva

Baia sarata

©2018 OrdaSoft.com All rights reserved.

În anul 1970 s-a dat în folosinţă o policlinică stomatologică, iar în 1984 s-a deschis Policlinica şi Spitalul Nou din cadrul Spitalului Judeţean. Numărul medicilor a crescut, ajungând ca în anul 2001 Spitalul Judeţean sa aibe 169 de medici, 570 de cadre medii şi 270 de cadre auxiliare.
În 1992 s-a deschis primul laborator medical privat sub denumirea Bioclinica, şi tot în acel an s-a înfiinţat Europharm -  Sucursala Deva, pentru distribuţia medicamentelor. Pe lângă cele 25 de secţii ale Spitalului Judeţean, în prezent în Deva mai funcţionează trei policlinici, cinci dispensare şcolare şi un dispensar sportiv, 23 de farmacii, mai multe laboratoare medicale şi cabinete medicale individuale.

Coordonarea întregii reţele sanitare, eliberarea autorizaţiilor şi avizelor sanitare precum şi activitatea de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei se face în mod centralizat de către Direcţia de Sănătate Publică.

Odată cu paşirea în mileniul III situaţia medicală pe plan intern cunoaşte un avânt puternic datorită progresului tehnologic.

În anul 2000 s-a demarat un proces de informatizare la nivel de spital, secţiile fiind dotate cu calculatoare.

Începând cu anul 2002 la Spitalul Judeţean Deva se fac operaţii prin chirurgie laparoscopică, mamografii, etc. De asemenea s-a construit o staţie de oxigen unică în judeţ care asigură o autonomie de 30 zile pentru spital.

Pe lângă dotările cu instrumentar medical, s-au realizat şi lucrări de renovare şi modernizare la câteva din secţiile de importanţă din spital. Astfel, secţia A.T.I este dotată la standarde internaţionale, cu aparatură de ultimă oră şi personal cu o foarte bună pregătire, aceasta ocupând o poziţie de vârf în rândul celorlalte sectii A.T.I din ţară.

Informatiile au fost preluate de pe site-ul orasului Deva www.orasuldeva.ro si din Enciclopedia Orasului Deva in format electronic aparuta in 2005.